Fotopoveste de dragoste, cu porumbei, la propriu

Fotopoveste de dragoste, cu porumbei, la propriu

Avem foarte multe de învățat de la aceste ființe gingașe.

La prima vedere, scena, poate părea banală. Doi porumbei, în vârful unui coș - nimic deosebit.

Țineți-vă, mintea și inima, deschise, ca să vedeți lucrurile simple și mărunte,
care vă pot aduce, în fiecare clipă, un zâmbet!

Cei doi porumbei, adăpostiți, sub umbra discretă a pomilor, de razele soarelui ce apunea.

Porumbelul parcă vrea să-i spună ceva la ureche
dar, porumbița, nu pare foarte impresionată de el.
Însă, prin această atitudine, ea nu face decât să-l provoace,
 pe porumbel, să fie mai inventiv.

După ce o admiră și îi face tot felul de ocheade, porumbelul se apropie încet
 și pupă, gingaș, căpșorul porumbiței.

Porumbița a fost impresionată, iar acum, cei doi își ating ciocurile de câteva ori la rând,
asemenea unor săruturi repetate. Apoi, el o "pupă" pe gât de câteva ori, înainte de a se împerechea,
în armonia deplină a apusului de soare și a pomilor ce își țin frunzele nemișcate,
parcă nevrând să tulbure, în niciun fel, acest moment.

Alte fotopovești cu porumbei.

Vezi ce înseamnă proiectul Fotosentimente!